Review filmu Kira Mantsu

TOMA ENACHE – „Nu hiu faimos, ama hiu armân“

Cându mutriiu pi youtube “trailer-lu”ofitsialu a filmului, lj-anyrâpsiiu alu Toma:

“tora mutriiu (a câta oarâ?) aestâ cumatâ di filmu…

Plângu… Plângu di harauâ, di fârmacu… Zghiclu a Armânjiloru tini va lu scots tu lumi!

Nj-aducu aminti câ, aoa sh-multsâ anj, nj-azburai trâ aestu yisu…

Mi-arisea yislu a tău, ama nu pistipseamu vârâoarâ ca va tsâ si facâ…

Nu pistipseamu câ tini va s-pots s-adari atsea tsi-nj si pârea ti niadrari, imposibilu!

Aestu filmu va s-hibâ atsea “infuziuni” di nâdii di cari avemu ahântâ ananghi tra s-adukeascâ armânamea câ avemu unâ limbâ pirifanâ, musheatâ, mplinâ di tuti hărli cari li-au tuti limbil!

S-hibâ aestu filmu unâ soie di revolutsiuni tu mintea a tiniriloru Armânji tra sâ s-toarnâ la LIMBA ARMÂNEASCÂ shi la lumea a noastâ cari s-aflâ tu piricljiu, tra s-u scapâ di keadriri!

Amu multi ti spuneari, durute Toma… ama, altâoarâ, dupu filmu…”

 

Sh-tora, dupu tsi vidzuiu filmulu la Gala di Bucureshti (24.10.2013) shi deftira oarâ, la unu cinema:

 

Acâ amu faptâ 2 anj di criticâ di filmu shi theatru, cându earamu studentâ, nu-nyrâpsiiu vârnâoarâ unâ “cronicâ” di filmu. Tr-atsea, arâdârikili di ma-nghiosu nu prindi s-hibâ luyursiti ca unâ “criticâ”/”cronicâ” a filmului. Suntu mashi zboarâ tsi voru sâ spunâ di unâ mari harauâ tsi u bânaiu: s-vedu protlu filmu tu limba armâneascâ!

Atselji cari lu vedu filmulu “Nu hiu faimos, ama hiu armân” cu ocljiu “criticu”, obiectivu shi caftâ mashi harea esteticâ – alâthusescu.

Filmulu easti, prota sh-prota, a NOSTRU, easti ARMÂNESCU shi lu vidzumu cu suflitlu, cu dukearea, cu seatea tsi u-avemu tra s-videmu câ limba a noastâ poati s-intrâ shi tu arta di cinema.

Tu poezia „Inima armânjiloru“ (vol.“Picurarlu a ideilor“, 2004) Toma Enache dzâtsea:

Inima armânjiloru va anvâleari/ Câ trapsi lâiets shi multâ arcoari./

Inima armânjiloru va dizvâleari / câ u-anvâli caimolu shi multâ dureari./

Inima armânjiloru va dizgrupari/ câ sheadi tu trupu cu altâ dukeari/ Inima armânjiloru va dizvâleari,/anvâleari, dizgrupari, câ fârâ ea/ armânlu keari!“

Tu poema „Njic nvets“ adyivâsimu: “Armâne!/ Armâne, bagâ minti:/nu ari s-trets ma-nclo di limba a tauâ/(…) Ninga unâ oarâ bagâ minti:/s-nu fudz ma-nclo di numa a tauâ!”

Ideili cari suntu thimeljiu trâ opera di poetu, li frimtă Toma Enache di multu kiro shi li dusi ma alargu tu dumenea di filmu…

Filmulu aestu lucru adră: anvâli inima armânjiloru cu Vreari, u dizvâli tra s-batâ diznău, u dizgrupă tr-atselji cari u-agârshirâ…

Tsi altu tsiva easti filmulu alu Toma Enache di aestâ dizvâleari a inimâljei armâneascâ, scoasâ nâintea a noastâ tu unu stranjiu artisticu, esteticu di analtâ tesi?

Filmulu ari axii moralâ shi esteticâ. Mashi dauli deadunu puturâ s-adarâ aestu filmu ti-anami, cari, cu pirifanj, poati s-hibâ mutritu shi tu festivaluri internatsiunali.

Avuiu sinferu s-vedu cumu fu aprukeatu filmulu alu Toma Enache tu presa ditu Rumunii, tsi adukirâ xenjilji la mutrearea a filmului.

Alepshu ditu multili-nyrâpseri aesti entipusi:

 

“Filmulu ari multi roluri, ama axiia easti ma-nsusu di tuti documentarâ. Noi avemu sots makidonji (aestu etnonimu easti ufilisitu – n.n.), sots di la lucru ica vitsinji, bânămu tu idyia comunitati, ama nu para shtimu multi trâ elj. Scupolu a filmului easti s-lâ spunâ pirmithlu.”

 

“Nu hiu faimos, ama hiu armân” nâ fatsi cânâscutâ cultura armânjiloru.

Easti, trâ multsâ, unu protu contactu cu cultura armânâ. Di multi ori avuiu mirakea s-cânoscu ma multsâ makidonji, ti itia câ-lj shteamu di nafoarâ shi ma multu makidonjilji avdzâts/faimoshi.”

 

Tuti cronitsli zburascu di “Unu pirmithu andrupâtu pi arâzga/orighinea a popului armânu” shi di “Protlu filmu tu limba armânâ”.

 

Nâinti s-iasâ filmulu tu cinema, Toma Enache deadi interviuri la Televiziuni shi dzâsi: “Io nu adaru filmu câ voiu maxusu s-adaru filmu, ama pistipsescu vârtosu tu aestu proiectu. Deapoaia, pistipsescu câ hiu atselu ma uidusitlu reghizoru cari s-facâ aestu filmu trâ armânji, trâ usia armâneascâ, ama aestu filmu va s-hibâ mutritu shi di-alantsâ cari potu sâ-nveatsâ trâ noi. Numa a filmului “Nu hiu faimos, ama hiu armân” ari tu elu, paradoxalu, vrearea a makidonjiloru (aestu etnonimu easti ufilisitu n.n.) tra s-hibâ avdzâts/faimoshi; canda tsiva âlj pindzi shi au mirakea s-iasâ nâinti tu tuti vâsiliili tu cari bâneadzâ…”

Shi s-vidzu câ Toma pistipsi vârtosu tu aestu proiectu, câ frimtă anj-ntredz tuti ideili, cadurli ditu filmu.

Câ tse easti ma uidisitlu reghizoru s-facâ unu filmu tr-armânji? Trâ itia câ Toma Enache u cânoashti problema armâneascâ di adzâ multu ghini.

Cânoscu sh-altsâ reghizori armânj avdzâts/faimoshi ditu Rumunii, ama nu-adrarâ tsiva trâ fara a loru, acâ  spunea câ au miraki s-adarâ unu filmu trâ armânji…

Cumu dzâtseamu, filmulu ari axii moralâ shi esteticâ.

Va s-ankisescu cu axiia tsi u luyursescu câ angreacâ nai multu tu aestu filmu: atsea moralâ, s-u numâsimu – armâneascâ.

“Himu unu populu di orghi” dzâtsi Toni Caramushat, heroulu ditu filmu, tu unâ muabeti cu afendi-su.

Poati câ aestu filmu fu adratu shi cu scupolu s-dishcljidâ oclji, s-u videmu ashi cumu easti adzâ catandisea armânjiloru: unu populu evropeanu cari s-astindzi pi unâ hartâ a Balcanlui, aruptâ-ndauâ di sinferurli polititsi.

Unâ limbâ tsi, nizburâtâ, agârshitâ, nihâbârsitâ, ananya-anarya, keari…

Adetsli cari keru – sumu presiunea a mudernismului…

Andamuserli alu Toni Caramushat cu feati, tra sâ-shi aflâ uidia – suntu di unu realism cari doari, ama aestâ easti catandasea shi la armânami – câdzutâ sh-ea, ca tuti alanti millets, sumu furtia a globalidzariljei, a

mudernitatiljei, alâthusitu akicâsitâ.

Tr-atsea, mesagilu a tatâ-sui alu Toni easti ahântu ahândosu:

“ Ficiorlji a voshtsâ va u ducâ fara aestâ ma largu, acâ io nu adraiu ici tsiva ti ea.Vahi va s-putets s-adrats voi ma multi ti ea, s-u tritets tu unâ aradhâ ma bunâ. S-discljdets unâ nauâ frândzâ di banâ ti armânjlji di aua shi di iutsido tu lumi.”

Vahi adukirâ tsiva di aestâ dimândari sutili di tiniri armânj cari vidzurâ filmulu!

Siyura, filmulu easti unâ “fictsiuni”, unâ  “aleyorii”, ama spuni averuri ma sânâtoasi di itsi documentaru. Shi li spuni tu stranjiu esteticu di mari mushuteatsâ!

Luânda ca furnjie “Dodecaloglu” a academicianâljei Matilda Caragiu, Toma Enache caftâ tu filmu s-aflâ 13-lu averu trâ armânji shi limba a loru.

Ama filmulu nu va shi nu easti vârâ yilipseari a Dodecaloglui… Easti mashi furnjie tra s-aflâ averlu di nai ma mari simasii – cu cari s-bitiseashti filmulu.

“Pirmithlu” a filmului easti ti-anami shi s-dizvârteashti cu-ahânti mutări tu prizentu, tricutu shi tru yisu – câ nu adukeshtsâ câtâ iu va s-ti ducâ reghizorlu.  “Pirmithlu dzâtsi câ ea (“Armânamea”) nica bâneadzâ” – shi Toni Caramushat alagâ tuti locurli tra s-u aflâ…

 

Toma Enache lucreadzâ cu simboluri. Atselu ma di simasii personagiu tu filmu easti “Armânamea” – simbolu trâ feata/pâreacljea cari u caftâ Toni Caramushat – cari easti, tu idyiulu kiro, shi Fara Armâneascâ.

Mi-arisi multu heroulu, reghizorlu ditu filmu, Toni Caramushat. Toma lu spuni ca unu tiniru multu normalu, cari sh-hârseashti bana, s-adunâ cu multi feati, ditu tutu Balcanlu, tra sâ-sh aflâ uidia. Ama, inima, suflitlu-lj suntu frimtati, ardu di vreari trâ fara shi trâ limba a lui. Va sâ zburâmu ma amânatu di mesagili/dimândărli a filmului, ama, ditu ahurhitâ, Toni Caramushat (Alter-Ego alu Toma Enache) shi spuni noima a banâljei a lui:

Fudzeamu câtâ Americâ,unu ficioru di la hoarâ, cu trastulu mplinu di yisi shi-nj tritsea pritu minti soi-soi di lucri ti ciudii, tra s-nj-ascapu Fara di la kireari.”

Aesti zboarâ suntu njedzlu, noima a filmului cari “nâ spuni” cumu poati unâ farâ s-ascapâ di la kireari: sâ-shi aflâ loclu pi unâ hartâ tsi eara aruptâ-n dauâ cumăts, s-u aflâ “Armanamea”, agârshitâ tu unâ spileauâ, sâ sh-ascapâ limba shi, ma-nsusu di tuti, DUKEAREA…

“Dukearea tsi u kirumu” n-adusi pi-aestâ halâ – canda va s-nâ dimândâ filmulu….

Toni Caramushat alagâ tu tutu Balcanlu sh-tu lumi tra s-aflâ atsea giumitati di hartâ, tra s-u-alâkeascâ arada di-alantâ, tra s-hibâ harta- ntreagâ sh-atumtsea va sâ s-aflâ averuri di simasii trâ armânji cari va s-surpâ tuti minciunjili di pân tora… “Harta easti semnu di amintarea  a noastâ, a armânjiloru di iutsido shi di totna”!

Nu easti aestâ idhee di filmu ghenialâ?

Avemu tu filmu soi-soi di ligaturi – thimeljlu a fumealjei armâneascâ:

tati-hiljiu/dadâ-hiljiu/maie-nipotu/sorâ-frati/nipotu-lali/vrutu-vrutâ/- dealihea simboluri trâ lumea a noastâ.

Pânâ câtâ la giumitatea a filmului s-pari câ tuti va s-dizvârteascâ cu harauâ, cânticu, humoru. Ama, diunâoarâ, filmulu lja unâ cali dramaticâ tra sâ s-bitiseascâ diznâu cu harauâ, cu nâdii…

Nu voiu s-pirmithusescu filmulu. Elu prindi s-hibâ vidzutu!

Dealihea easti zborlu: nu-i cu spunearea, easti cu videarea!

Tsi voiu sâ scotu tu migdani easti câ Toma Enache avu ndauâ idei, potu s-dzâcu, gheniali:

- moderatorlu laiu di Holywood, cu cârliglu armânescu-ntru mânâ, dupu tsi da premilu Oscar a reghizorlui Toni Caramushat trâ documentarlu “12 averuri trâ Armânji shi limba a loru” shi-ntreabâ: “Avets avdzâtâ di Armânji?” Zboarâli tsi li dzâtsi suntu dealihea, acâ doru… Gioclu alushtuiu theatrinu laiu easti fantasticu!

- Andamusea alu Toni Caramushat cu Armânamea, tu yisu, tu spileauâ. Andamusea a loru  prindi s-hibă di vreari, ama eroslu easti anâkisitu di alantâ vreari, ma sarpâ: vrearea trâ Farâ. Dămu unu ahtari dialoyu (ashi cumu putuiu di lu-nyrâpsiiu tu sala di cinema):

“- Iu earai pânâ tora, Armânamea mea?

- Aoa fuiu di daima, ditu ahurhitâ pânâ tora.

- Ma, tsi pâtsâshi? Cumu di-agiumseshi aoa?

- Tricuiu multi. Ânj ligarâ ocljlji tra s-nu vedu tsi s-fatsi tu lumi. Mi-arâdea câ tuti va s-hibâ ghini.  Ama io avdzamu cathi dzuuâ zghiclu a armânjiloru a melj. Aushlji-nj pirmithusea tsi mini nu puteamu s-vedu.Shi nu puteamu s-pistipsescu tsi kiro zurlu bâna fara a mea: fumelji avinati,asparti, cu oaminji tu suryiunu, mashi câ eara armânji! Pânâ tu soni, arcarâ câbatea pri mini shi, pe-anarya-anarya, mi-agârshirâ.Tuts armânjilji a melj, ahâts câts au armasâ, mi-agârshirâ shi mi-alâsarâ singurâ tu spileaua aestâ.”

- Andamusea alu Toni Caramushat cu Sofia (Alter-Ego ali “Armânamea”), Holywood, cându sh-bagâ-ncicioari patunili (lâpudzli di lânâ) di la maia a lui.

 

- “Armânamea” (feata ditu yisu) teasâ pi crivatea di spitalu, cându yiatsârlji nu mata puturâ s-u toarnâ tu banâ. (Minduescu câ la aestâ sicventsâ ditu filmu ptsânj armânj puturâ sâ-sh dânâseascâ lâcârnjili!). Dămu muabetea anamisa di yiatsrâ:

Shi tora tsi s-fâtsemu? Atselj di Gârtsii  avea tâxitâ câ va s-pitreacâ inima tsi iasti lipsitâ, ma dzâsirâ ca nu mata s-poati. Nâ pari multu arâu… nitsi kivernisea a noastâ nu poati s-mata adarâ ici tsiva. Dimi n-aspusirâ: Alâsats Armânamea s-moarâ!”

“Ie, milii nâ cadi ama nu mata putemu s-adrămu ici tsiva sh-atselj di Makidunii trapsirâ mânâ… câ, taha, cum tsi s-hibâ, tutu nu poati s-ascapâ cu banâ…ma ghini ashi…“

“E…luyursescu câ ashi lipseasti s-adrămu, nu-ari altâ culai, shi atselj di Arbinushii dzâsirâ câ nu poa’ s-agiutâ shi s-u alâsămu s-moarâ…cama ghini nitsi nu spunemu câ bână vârnâoarâ…”

“Atselj di Vâryârii idyea. Ghini, himu simfunj. Nu bână vârnâoarâ…”

“Vârnâ prindi sâ spunâ câ muri… “

Nu voiu sâ zburăscu trâ vârâ “ideoloyii” ligatâ di aestu filmu. Multsâ s-asparu s-ufiliseshtsâ zborlu “politicâ” ligatu di problema, cultura armâneascâ. Ama, factulu câ Toma Enache u bâgă ashi soie tu filmu problema armâneascâ, nu easti shi unu actu politicu?

Mini lu vidzuiu shi ca unu filmu politicu cu hări isa ca filmili polititsi adrati di mări reghizori, cata cumu Cacoyannis, Costas Gavras – acâ, thematicu, nu au tsiva deadunu…

Factulu câ filmulu easti pi limba armâneascâ easti semnu di-atselu ma marli curagiu moralu, umanu, politicu…

Câ agiumshu la aestâ themâ, prindi sâ spunu câ Limba armâneascâ ishi tu migdani ca-nveastâ nauâ, ca vâsiljioanj, tu aestu filmu!

Toma Enache u-ari limba armâneascâ tu mâduuâ, tu inimâ shi shteamu aestu lucru di la poematli a lui, di la apridutserli litirari (Eminescu, Edgar Allan Poe, Caragiale, Goldoni, Aridtofan).

“Limba easti atsea tsi nâ tsâni tu banâ” – s-dzâtsi tu filmu shi hiu siyurâ câ

tuts armânjilji, cari vidzurâ filmulu, bânarâ ca unâ soi di dishtiptari: nu pistipsea pânâ tora câ limba armâneascâ easti axii di-ahtari performantsâ!

Siyura, dupu aestu filmu, tu mintea la multsâ tiniri armânji, s-featsi unâ alâxeari…

Cându vidzuiu deftira oarâ filmulu, cama isihâ di la premierâ, misuraiu câti ori s-avdi zborlu “limbâ”: 14 di ori!

 

Easti greu sâ spunemu câtu angrică la armânami axiia/harea moralâ shi atsea esteticâ a filmului. Emotsia mari vini di la dimândărli/mesagili a filmului.

Zburâiu cu multsâ tiniri shi-nj dzâsirâ câ nai ma multu lj-arisirâ aesti mesagi…

Mi-arisi filmulu ti itia câ nu-ari tsiva di patriotismu, folclorismu pseftu. Averlu trâ Armânami easti spusu mudernu, tu stranjiu artisticu, esteticu di tesi internatsiunalâ.

Ma zburâmu di axiia estiticâ a filmului, prindi sâ zburâmu di arta a theatrinjiloru.

Rolu alu Toni Caramushat fu giucatu di Toma Enache. Lu-aveamu vidzutâ Toma ca theatrinu sh-tu “Lali Nida s-ampulisheashti cu strânghilji” (I.L.Caragiale), “Minciunoslu” (Carlo Goldoni), “Niorilji” (Aristofan). Ama, tu filmu, sh-aspuni dealihea shi harea di theatrinu: tiniru niheamâ zvimturatu, anyisâtoru, ama cari poartâ cu elu shi unâ greauâ furtii tsi singuru sh-u câftă: s-u aflâ Armânamea! Di la reghistrulu aestu di harauâ, humoru, treatsi la rolu di dramâ – giucatu cu mari mâsturlâki.

Cata cumu shtits, 90% di theatrinji furâ armânji shi mashi-ndoi au zânatea aestâ.

Teodora Calagiu-Garofil, avdzâtâ theatrinâ ditu theatrulu di Bucureshti, giucă multu ghini rolu ali Haidâ – sora alu Toni Caramushat. Unâ dealihea suricâ armânâ, cu vreari trâ frati, pânâ la Dumnidzâ!

Linda Croitoru – ca unâ dealihea dzânâ tu rolu “Armânamea” shi Sofia.

Lică Gherghilescu-Tanashoca sâ spusi tu filmu ca unu dealihea afendi armânu: cu suflitlu nfârmâcatu di fudzearea a hiljlui, cu gaileadzlji trâ tsânearea a fumealjei, cu niakicâsearea andicra di hiljiu, cu ljirtarea…

Unu prosupu ti niagârsheari easti alu “lali Ioryu” giucatu fârâ câsuri di theatrinlu uvreu Rudy Rosenfeld. Zborlu armânescu cura ditu gura a lui ca di la dadâ-sa. La Gala a filmului spusi câ easti unâ premierâ mondialâ ca unu uvreu sâ zburascâ armâneashti. Tutâ tinjia trâ contributlu a lui la aestu filmu!

Tuti featili niprofesionisti giucarâ ti-anami. S-aleadzi musheata Camelia Shapera shi aleapta cântâtori Mara…

Multsâ xenji alâvdarâ mushuteatsa a featiloru ditu aestu filmu…

Nu potu s-bitisescu fârâ s-aducu aminti di muzica a filmului. Aleaptâ cu angâtanu, acâ mudernâ, Toma Enache andreapsi unâ coloanâ sonorâ uidisitâ cu cadurli a filmului: Stelu Enache (cu orchestra Ovidiu-Lipan), Mara, Sirma Guci, Mihali Prefti, Dini Trandu.

 

S-hibâ unâ stihiseari câ filmulu “Nu hiu faimos, ama hiu armân” ishi, tâshi anlu aestu, la 200 di anj di la prota gramaticâ armâneascâ (Mihail Boiagi, 1813) shi la 100 di anj di la protili filmări tu Balcanu, a fratsloru Manakia?

Siyura, nu easti unâ stihiseari! Easti unu semnu ahoryea shi Toma Enache alâsă unu semnu ti niagârsheari tu isturia a noastâ culturalâ: Protlu filmu pi limba armâneascâ! Poati s-yinâ sh-alti, poati sh-altsâ reghizori s-calcâ torlu alu Toma Enache, ama aestu filmu va s-armânâ trâ daima “protlu”!

Easti multu spusu câ aestu filmu easti trâ noi unu momentu istoricu?

Toma Enache nâ dhurusi unu dhiamantu artisticu, scosu ditu scutidea tsi multsâ di noi nu mata u videa… Lâ dhurusi la multsâ armânji unâ lunjinâ – tra s-nu mata hibâ “unu populu di orghi!”

Di noptsâ shi anj di frimtări avu ananghi Toma pânâ sâ-shi veadâ yislu cu oclji! Cari nu shtii adzâ cu câtu copusu sh-pâradz s-adarâ unu filmu?

Ama, furâ armânji cari dukirâ simasia a proiectului alu Toma shi cu mari vreari agiutarâ. Poati câ easti singurlu agiutoru, tu isturii, a armânjloru trâ armânji!

Easti singurlu filmu indipindentu, adratu tu Rumânii, mashi cu agiutoru di la oaminji, di la armânji. Lâ si pricadi unâ haristuseari ahoryea.

Altâ soie cumu va lu-afla Toni Caramushat 13-lu averu trâ armânji shi limba a loru?  VREAREA easti aestu 13-lu averu. Vrearea – ma vârtoasâ di

amirârilj, guverni, imperii… Mashi ea easti atsea tsi-ngreacâ trâ uminâtati shi… trâ Armânami!

Cu aestâ Vreari lu featsi Toma filmulu, cu aestâ Vreari agiutarâ armânjlji.

Ânj si pari câ tuts fudzimu di la filmu cu aesti dimândări tu minti:

“Zburâts armâneashti! Tsânets-vâ adetsli! Armânamea nica bâneadzâ!”

 

Kira Mantsu

Brumaru, 2013

 

P.S. cându vidzuiu filmulu, deftira oarâ, tu unu cinema, eara vârâ 100 di armânji. Tu bitisitâ, n-adunămu shi featsimu niheamâ muabeti. Eara soi-soi di armânj: tiniri, cama tricuts, aushi… Tuts eara apurusits, ca dishtiptats ditu unu somnu… Multsâ nu s-andirsirâ sâ spunâ câ sh-ashtearsirâ lâcârnjili.

Poati s-aibâ unu reghizoru unâ harauâ ma mari?

Suntu haristusearea a loru trâ reghizorlu, theatrinlu, armânlu, cari sh-featsi borgea andicra di Fara a lui!